Despre asociatie

Fotografia mea
In 2010 am adus Asociatia Oameni Pentru Arta la Dealu Frumos,in efortul de a transforma centrul civic al satului in bine,de a initia proiecte privind educatia si sensibilizarea copiilor,dar si a populatiei spre patrimoniu, de a sprijini proiectele Centrului de Studii in Arhitectura Vernaculara de aici(Aici insa,nu aude nimeni).

marți, 29 noiembrie 2011

,,Suntem saraci si in amar,/Plansu`nostru/i in zadar!"

     Butonând,deunăzi,televizorul,între tot felul de ..haturi,obscenităţi,vulgarităţi,persoane josnice şi de joasă calitate,de fapt,vedetele noastre(vezi:,,vedetă bătută de iubit”, ,,vedetă violată şi bătută”, ,,parlamentar arestat”, ,,primar arestat”,ş.a.), pe unul dintre posturi,un tânăr vorbea serios:făcea apel la salvarea mediului înconjurător,a naturii,de fapt,a pădurilor virgine. Am lăsat TV-ul şi m-am documentat mai mult pe NET. Accesând,mi-au trecut prin ocii minţii toată tinereţea petrecută pe munţi. Se petrecea cu câţiva ani în urmă(vreo 30-35).Toate vacanţele(primăvară,vară,iarnă) şi tot timpul liber l-am petrecut pe munte. Am străbătut munţii şi pădurile patriei(şi nu numa`) în lung şi-n lat,cu aventuri,cu păţanii,dar cu bucurie.
     Pădurile-ţi deschideau cu drag cărările.Pe atunci,pentru mine,tăierile de lemn erau nişte...poezii,pasteluri.Stăteam zile întregi să văd conducerea buştenilor de către plutaşii de pe Bistriţa; pe Valea Prahovei,pe urmele descrierilor lui Calistrat Hogaş,din vale până-n platoul Bucegilor,era UN canton silvic,care pe lângă protejarea florei şi a faunei,avea rolul de a igieniza văile de buştenii căzuţi în urma avalanşelor; în Apuseni,admiram ,,scosul” lemnelor cu caii,de cu dimineaţă,până-n roşul cerului de apus.
     Azi...,nu se mai aude ciripitul păsărilor,sau zumzetul albinelor roite. Acum în păduri asculţi fanfara mortuară a drujbelor,a IFRON-urilor,a răcoanţelor.
     Azi,acum,mai toate aceste cărări sunt ,,bulevarde”,sunt imaginea cenuşie ce ne-o creează ,,Pădurea spânzuraţilor”,sunt greaţa şi dezgustul ce ţi-o dă omul avar,omul hapsân care profită de haosului legilor noastre,de legile făcute pentru EI,făuritorii de legi.
     Dragilor,dacă consideraţi normal şi dacă vă regăsiţi în cele descrise cu nostalgie,alăturaţi-vă apelului de protejare a pădurilor,accesaţi
,,www.pădurivirgine.ro” şi SEMNAŢI petiţia pentru salvarea pădurilor virgine.

PS: Succes WWF,succes Csibi Magor ! Suntem mai mulţi !

     Două versuri ale unui cântec mai vechi spuneau:,,Suntem săraci şi în amar,
                                                                                    Plânsu`nostru-i în zadar !”

duminică, 11 septembrie 2011

Tabăra de creeaţie ,,INTERFERENŢE"- Dealu Frumos(Sibiu) 2011

     O idee mai veche,comună preşedintelui Univ.de Arh.şi Urb.,,Ion Mincu",prof.dr.arh.E.B.
Popescu şi mie,a început să prindă contur.
     În 2007 ne gândeam să încercăm o tabără de sculptură în lemn,sau piatră(sau ce-o fi) la Dealu Frumos.Şi....dă-i telefoane,invitaţii,planuri de organizare şi...nimic.Aflasem că toată floarea cea vestită a sculpturii româneşti era-nvreo şapte tabere în jurul Sibiului,în cadrul proiectului cultural european 2007.
     A venit,însă,vremea şi ca primă experienţă am încercat o tabără studenţească de creeaţie,găzduită de Centrul de Studii în Arhitectura Vernaculară Dealu Frumos.
     Aşa dar,4 studenţi de la UAUIM Bucureşti şi 3 de la Universitatea de Arte Bucureşti,îndrumaţi de prof.coordonator Ionel Iştoc de la UAUIM,îşi dau drumul fanteziei şi talentului(pe unii chiar i-a durut talentul).Timp de 13 zile,din crengi,crenguţe şi scoarţă de copac,tinerii artişti au creeat,aş zice,,,după chipul şi asemănarea lor",câte-o ....chestie!O ,,mămăruţă"mică şi dulce(anul V arh.de interior),ce-a putut face,decât o ... buburuză(?!); în contrast,o... din anul III de la ,,arte", a creeat un...monstru(culmea,foarte reuşit!)! Oare,într-adevăr,omul creează ce şi cum simte?
     Ei, 12-13 zile de vacanţă creeativă,drumeţii în pădure,o vizită în Sibiu la ,,Târgul olarilor",la Muzeul satului,Casa calfelor şi tot centrul istoric. Cum spuneam,o vacanţă prelungită la Dealu Frumos.
     Strădania studenţilor a fost răsplătită cu diplome oferite de Centrul de Studii în Arhitectura Vernaculară şi Asociaţia Oameni Pentru Artă.
     Astfel,se încheie această primă experienţă,devenită...prima ediţie:,,Interferenţe".

luni, 8 august 2011

Re: ,,Vacanţă la Dealu Frumos"


     Cu atât drag şi interes am aşteptet şcoala de vară(,,vacanţa la Dealu Frumos”)! Ei,ea a fos şi s-a încheiat.După cum spuneam în articolul trecut,cred,totuşi,că Centrul de Stidii în Arhitectura Vernaculară Dealu Frumos a fost cadrul ideal în care participanţii s-au simţit într-o mică vacanţă şi unde au putut lega noi prietenii(chiar şi din sat:studenţii au putut să bea lapte proaspăt,au putut mânca ,sau bea o cafea,la Mio şi Lucian Vasiu,iar puştiul lor,Luci,candidat la clasa I,a fost partener de nădejde al studenţilor la desen).Mă bucur şi voi continua să realizez noi relaţii în sat.

   În ceea ce mă priveşte,eu....am fost din alt film! Din cele şase zile de ,,muncă”,n-am înţeles nimic !!(aţi auzit ? -  Nimic !!!) Acum,mi-am confirmat că cei mari,în cazul nostru,dascălii,în procent destul de mare,sunt la baza Insucceselor elevilor sau studenţilor.
     Am cunoscut un arhitect(la catedră) mare(1,80m), de care n-aş avea încredere că-mi face o casă.S-au inventat cuvinte sau grupuri de cuvinte- ex:,, transarhitecturi”,,,casă pentru nimeni şi oricând”, ,,casă pentru nimic şi oriunde”, ,,casă inutilă”etc.- doar pentru a da grandoare unui proiect de....nimic!
Profesorii invitaţi au indus studenţilor(şi aceştia,nu-mi vine să cred,s-au lăsat induşi) idei de lucru,cum ar fi:,,forma făra formă(!?) a vântului”, ,,forma infinitului”, ,,ceva care creşte pe orizontală şi se retrage pe verticală”, ş.a.
     La aceste idei,studenţii au înbârligat o sârmă,iar privitorii trebuiau să-şi imagineze că ar fi forma vântului,au prins pe aţe frunze la uscat şi trebuia să ne imaginăm că ar reprezenta slănina din turnuri şi au legat nişte fân,dar...nu ştiu ce ar fi trebuit să reprezinte.
     Dragilor(studenţi),după şcoală veţi ieşi tehnicieni,nu filozofi.Învăţaţi să calculaţi corect unghiuri,să puneţi corect în planuri şi în spaţiu,nu vă încărcaţi mintea cu.....tâmpenii(asta ,dacă vreţi să deveniţi buni arhitecţi,nu nişte legume)! A,era să uit,v-au dus în cimitir să ,,contemplaţi”! Poate n-aţi avut loc în parc sub castani?( emo????)
     Uitaţi şi jenaţi-vă de ce aţi realizat şi aţi susţinut la această şcoală de vară.
     Amintiţi-vă,însă, de conferinţele de după amiază,conduse de profesori de renume(care n-au participat la utopii în studenţia dumnealor) şi de cursurile Nemetschek. Amintiţi-vă de colegul vostru mai mare de la Cluj,care menţiona că la şcolile de vară de la Sibiu(Asoc.Oameni Pentru Artă,sau ATU) chiar au lucrat şi au lăsat în urma lor,lucruri finite,expuse publicului.


  În rest,cred că au fost câteva zile plăcute,petrecute într-un sat din Transilvania şi,cum spuneam la început,locul ideal pentru artă plastică şi arhitectură vernaculară.Dealu Frumos/Sibiu.
  Pentru organizatori,de data asta n-am cuvinte de lauda.

PS: Dacă n-am dreptate,intraţi pe articol şi lăsaţi comentariu.

 

miercuri, 29 iunie 2011

Re:,,Daca ai oameni buni,faci lucruri bune,daca nu,nu.Simplu"

     Tocmai s-a terminat scoala pentru cei mici.Unii mai veseli,altii mai tristi,unii cu gandul la vacanta,altii...la cules ciuperci.
     Acum` cateva zile,tarrrrrr....(sau cum va face telefonul acum!?):-Doamna invatatoaree,vreau sa vin pana la dumneavoastra,pot?
     Si,precum,Zmeul zmeilor,care-si arunca buzduganul de peste mari si tari,care loveste-n poarta,in masa si se pune in cui,asa si ,,Nelutu" a nost`,un scartiit,o lovitura-n poarta(isi parcase bicicleta) si...-Doamna invatatoareee,am venit!
     S-a luminat curtea si casa de bucuria ce o radia ,,Nelutu"(si d-na invatatoare nici nu apucase sa termine spuma de capsuni,in care presarase si niste fragute si inghetata).
     - Doamna invatatoare,uitati!
     - Ce sa uit?
     - Nuuu,uitati ce-am aici! si-si deschide o plasa.
     Ne-am uitat,ca poate avea vreun kil de morcovi,sau ,ca pe la tara,niste urzici...
     - Doamna invatatoare,va multumesc pentru calea ce mi-ati deschis-o!Multumesc!
     Imbratisari.
     Povestea e simpla:
     ,,Nelutu" pleaca de la tara,la oras,ia tot ce-i de luat si vine acasa,mandru de...nu mai incape in papuci.Simplu.
     In plasa nu avea nici morcovi,nici urzici! Avea.....7(SAPTE) diplome.
     ,,Nelutu" e... Miruna Chiru,din Dealu Frumos,eleva in clasa aIII a a Liceului ,,A.T.Laurean"Agnita.

     Felicitari invatatoarei care i-a pus creionul in mana,felicitari actualei invatatoare,d-na Maria Terbea(Mariuta) si...felicitari,felicitari draga Miruna !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

PS:       Nu credeti ? Iat-o !

    

luni, 30 mai 2011

UPDATE:Shooting la Dealu Frumos


     Anunţam(cu o oarecare grozăvie) acum vreo trei luni că la Dealu Frumos,în spaţiile Centrului de Studii în Arhitectura Vernaculară, s-a încheiat shooting-ul pentru un scurt metraj, ,,Fata din Transilvania"(Transylvania Girl),cu Andreea Vasile,Orlando Petriceanu şi...Maia Morgenstern.
Şi iacă-tă că filmul a fost selecţionat la a zecea ediţie a TIFF 2011(Festivalul Internaţional de Film Transilvania) Cluj Napoca(3-12 iunie2011),la secţiunea: Zilele Filmului Românesc(9-11 iunie).Drept pentru care : FELICITĂRI ÎNTREGII,DA ÎNTREGII ECHIPE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Felicitări CRINA, felicitări DAN(ştiu ei cine !) !!!
     Adicăăăă......un flăcău din Bucureşti vine în Ardeal pentru o întâlnire de afaceri şi pe drum.....
Da mai bine daţi clik pe PINKSTRIPE


luni, 18 aprilie 2011

Vacanta la DEALU FRUMOS(SCHONBERG)


    Dragi studenti arhitecti si artisti plastici,stim cu totii ca,,primii sapte sunt mai grei pana intri-n anul trei",dar....totusi,daca nu va petreceti vacanta in Hawai,Miami,Filipine,Polul Nord,Polul Sud, Polul Est,Polul Vest,  ,VA INVITAM,INTRE 24-31 IULIE(2011) LA DEALU FRUMOS :

 Vara asta incercam o reteta noua!

 De aceasta data secretul sta in faptul ca se prepara exclusiv vara intre 24 si 31 iulie, nici la “sat”, nici la “oras”, fix in centrul tarii, la Dealu Frumos din Sibiu sub supravegherea atenta a arhitectului Adrian Arama.

 Mai avem nevoie de 15 studenti de la oricare dintre Facultatile de Arhitectura si Arte din tara, pe care sa ii grupam in portii egale de cate 3 si gata! Atentie insa, ca sa iasa bine fiecare portie trebuie sa contina neaparat si arhitecti, si artisti si trebuie preparata pana pe 21 mai.

Ca sa poti savura reteta este nevoie sa citesti regulametul la rece (http://www.arhitext.com/evenimente/trans-arhitecturi/) si sa pregatesti bine, bine toate materialele necesare prevazute acolo!


             Deci,daca mai stati pe ganduri,sau v-ati hotarat...:


TRANS-ARHITECTURI
Atelier (şcoală de vară),
Dealu Frumos (jud. Sibiu)
24-31 iulie 2011


Organizator: Fundaţia Arhitext design
Parteneri: Nemetschek, Centrul de Studii în Arhitectura Vernaculară, Dealu Frumos, Sibiu
Temă eveniment: Adrian Aramă


Trans-arhitecturi: arhitecturi transhumante între „sat” şi „oraş” (urban?), între un timp revolut resimţit cu nostalgie ca pierdere irecuperabilă şi un timp terifiant ca implozie şi explozie a oricăror repere existenţiale naturale şi fireşti compactate în virtualul unui viitor proxim mecanic, agresate tehno-logic şi cibernetic într-un „sistem” post-uman în care omul devine din fiinţă (suflet) doar trup (cip).
Tranhumanţa ca simetrie existenţială a unei stabilităţi definită prin pendularea sezonieră între deal şi vale, între vară şi iarnă, între zi şi noapte, între veghe şi vis,... între viaţă şi veşnicii, dar permanent înlăuntrul aceloraşi valori, aceloraşi zări şi orizonturi care-i certifică popasului lumesc locul stabil sub ceruri. Transarhitecturi ca pendulare între "sat" şi „oraş” în sensul rămânerii la acel echilibru dintre om şi natură pe care timpurile actuale l-au pus tot mai mult sub semnul incertitudinii.
Dealu-i căuc de humă / Casa-i căuc de cer / Pasărea-i urma privirilor netrezite / Rodită-n zările ce nu pier.
Căucul (a se vedea C. Brâncuşi) e jumătatea posibil de umplut cu timp omenesc a cerului, jumătatea mai de jos a lui în care gândul omului, gând limpezit în lumina bunătăţii îi revelează acestuia rostul nevoinţei lui pământene. Căucul este, înainte de a fi ceva anume, casă pentru suflet, suficienţă blând rotunjită a unei locuiri frumoase, umilinţă senină şi surâzătoare prin care omul rămâne sau se întoarce la simplitatea unei vieţi transfigurată-n sacralitatea discretă a înveşnicirii neştiute.
Asadar, la Dealu Frumos, vom vedea seminţe de arhitectură (de case) rodite şi rost(u)ite din joacă:
Casă pentru nimeni şi oricând / nicicând; Casă pentru nimic şi oriunde / niciunde; Casa ca amnezie a vreunei „funcţiuni” rostită anume, proiect utopic pentru o casă inutilă; Intenţie de învecinare a cuvântului împuţinat în linişte cu gestul lucrării lui limpezită în neînţeles; „În timp ce toate (Fiinţele) se avântă în fire, contemplu neclintit Întoarcerea” Lao Tzî; modele posibile pentru locul uitat al învecinării omului cu lumea; Neterminări, neînceperi, modele efemere pentru locuirea omului periferic, întoarcerea întamplătoare în meşteşugirea anonimă a casei fără vreun nume ştiut dinainte; Locuiri de(din) hârtie; Locuiri de(din) pământ; Locuiri de(din) ape; Locuiri de(din) lumină; Locuiri de(din) vânt; Locuiri de(din) iubire; Geomanţii afective sau incursiune în gândul curat al casei bune - al omului bun; În loc de clarificare, înceţoşare, adâncire, uitare; În loc de concentrare, dispersie, difuzie, împrăştiere; În loc de certificare, ne-siguranţă, ne-cunoaştere, dezvăţare; În loc de legiferare, delicvenţa celui rămas (întors) în vârsta senină a minunării; Dealu Frumos, casa frumoasă, gândul frumos; veşnicia ca timp transfigurat al locuirii omeneşti păstrată-n firesc.
notă: casă = termen generic, stare considerată mai mult la periferia fragilă a unui înţeles poetic decât în miezul unei utilizări prozaice şi utilităţi stringent-palpabile (verificabilă = demonstrabilă).
Obiectiv general:
Interacţionarea specialiştilor din domeniul artei cu cei din domeniul arhitecturii.
Obiective specifice:
Promovarea arhitecturii ca domeniu al culturii.
Susţinerea arhitecturii ca act de creaţie artistică.
Promovarea avantajelor conţinute de colaborarea dintre arhitecţi şi specialişti din domenii conexe arhitecturii (cu precădere aici, arta) în ceea ce priveşte realizarea unui proiect.
Rezultate aşteptate:
5 obiecte/instalaţii pe tema Trans-arhitecturi realizate de cele 5 echipe de studenţi în urma atelierului.
Coagularea unor echipe de studenţi arhitecţi-studenţi artişti care să funcţioneze pe viitor şi înafara atelierului.
Conştientizarea nevoii de interdisciplinaritate în vederea obţinerii unui produs final de o calitate superioară.
Pregătirea evenimentului:
Lansarea unui concurs de idei (proiecte) pe tema Trans-arhitecturi în urma căruia să se selecteze participanţii la atelier. Concursul va fi lansat la final de martie şi studenţii de la Arhitectură şi de la Arte se vor putea înscrie până la final de mai.
Câştigătorilor li se va asigura transportul şi cazarea pe tot parcursul atelierului.
Eveniment propriu zis:
24 iulie
- transport, cazare şi primire invitaţi
- formare echipe studenţi - 5 echipe de studenţi de câte 3 persoane (2 de la arhitectură + 1 arte)
- prezentarea fiecărui participant
25-30 iulie
- lucru propriu-zis în echipe cu materialele locului şi cele puse la dispoziţie pentru punerea în practică a ideii de "trans-arhitecturi", "materiale neconvenţionale" (forme, materii imprumutate conjunctural sitului).
- discuţii informale despre evoluţia proiectelor între coordonatorii de atelier, asistenţi, membrii echipei şi public, la finalul fiecărei zile
- training gratuit (zilnic) din partea Nemetschek pentru realizarea în ALLPLAN a planşelor de prezentare a proiectelor realizate efectiv în cadrul atelierului
- realizarea unor obiecte, instalaţii la finalul atelierului şi expunerea lor
- proiecţii filme de arhitectură şi artă la fiecare două seri şi discuţii pe baza lor
- filmarea întregului eveniment
29 iulie
- 5 o'clock Arhitext (masă rotunda în 2 sesiuni de discuţii) cu tema arhitectural-urbanistică "Trasee regulatoare"
- Posibili invitaţi să participe: Adrian Aramă, Ioan Andreescu, Mihai Baba, Mihaela Bidilică, Sabin Borş, Dinu Dumbrăvician, Vlad Gaivoronschi, Bogdan Ghiu, Cristina Matei, Adrian Mihalache, Mihai Pienescu, Rudolf Poledna, Miruna Stroe, Camelia Sisak, Arpad Zachi.
31 iulie
- discuţii pe baza celor rezultate în urma atelierului cu invitaţii de la 5 o'clock, coordonatorii de atelier, asistenţii şi membrii echipelor.
- plecare de la cazare, transport către domicilii 

Detalii pe www.arhitext.com secţiunea Evenimente.




                               
     DAR, A T E N T I U N E, NATIUNE, pentru asta.....CITESTE REGULAMENTUL !!!!!!!!!!!!!!

Concurs TRANS-ARHITECTURI
pentru participare în cadrul
Atelierului Trans-arhitecturi
din 24-31 iulie 2011


Organizator: Fundaţia Arhitext design
Locaţie atelier: Centrul de Studii în Arhitectură Vernaculară de la Dealu Frumos, Sibiu

Tema


Atelierul porneşte de la conceptul TRANS-ARHITECTURI şi îşi propune să o materializeze prin crearea unor structuri / obiecte / instalaţii, care ar putea îndeplini sau nu diverse funcţii, ar putea deveni obiecte semnal, ar vorbi despre istorii uitate sau inventate, etc. Materialele care vor fi folosite la realizarea structurilor vor fi cu precădere "materiale neconvenţionale" (forme, materii împrumutate conjunctural din cadrul sitului).
Eligibilitate: la concurs pot participa studenţii de la toate facultăţile de arhitectură şi urbanism si de la facultăţile de artă din ţară. Se poate participa atât în mod individual cât şi în echipe de câte 3 - fiecare echipă înscrisă în concurs trebuie să includă obligatoriu cel puţin un student de la: arhitectură şi urbanism şi cel puţin un student de la facultăţile de artă din ţară.
Materialele solicitate sunt:
Planşa de concurs: format A3 (297 mm x 420 mm), faţă sau faţă-verso, .pdf sau .jpg. Pe lângă elementele grafice prin care veţi transmite ideea voastră, planşa va purta obligatoriu un motto ca semn distinctiv. Nu includeţi numele în această planşă pentru a asigura transparenţa procesului de selecţie.
Text de prezentare a proiectului format word, maximum 3000 de caractere (inclusiv spaţii). Poate fi inclus total sau parţial şi în planşa de concurs dacă doriţi, dar trebuie predat şi separat în format word.
Formularul tip de înscriere în concurs este obligatoriu să însoţească celelalte materiale şi să fie completat în întregime.
O copie a legitimaţiei sau carnetului de student vizat pe anul şcolar în curs, sau a altui document prin care să dovediţi că sunteţi înscrişi la cursurile unei facultăţi din cele eligibile pentru concurs.
Înscriere: Puneţi toate materialele solicitate într-o arhivă .zip sau .rar, care să nu depăsească 5MB. Denumiţi această arhivă după cum urmează: nume.prenume_TRANS-ARHITECTURI2011 (în cazul participanţilor individuali) sau numeechipa_ TRANS-ARHITECTURI2011 (în cazul echipelor). Trimiteţi arhiva pe adresa de e-mail arhitext_redactie@b.astral.ro .

Termen limită înscriere: 22 mai 2011

Se vor selecta 15 studenţi (câştigătorii concursului) care vor fi anunţaţi până pe data de 1 iunie 2011 atât pe site-ul www.arhitext.com cât şi personal prin e-mail.

De ce să participaţi:

Cei 15 studenţi câştigători vor forma cele 5 echipe participante la Atelierul Trans-arhitecturi din 24-31 iulie, de la Dealu Frumos, unde Adrian Aramă împreuna cu asistenţii săi vor îndruma echipele în realizarea efectivă a unor instalaţii, obiecte care vor rezulta în urma schimbului de idei şi coagulării echipelor. Astfel câştigătorii vor avea ocazia să lucreze şi interacţioneze cu profesori şi asistenţi de la facultăţile de specialitate din ţară, să colaboreze în echipe interdisciplinare şi să lucreze efectiv cu materiale pentru punerea în practica a ideii lor. Câştigătorilor li se va asigura transportul şi cazarea pe tot parcursul atelierului. În urma trainingului oferit de Nemetschek ei vor realiza planşele de prezentare a proiectului lor care vor fi constitui Expoziţia Trans-arhitecturi care va fi prezentată atât la Dealu Frumos în cadrul unor evenimente viitoare cât şi în cadrul Festivalului Internaţional Arhitext Fluenţe de la Timişoara, 7-9 octombrie 2011.
Validare: În cazul în care nu primiţi în termen de 24 de ore confirmarea de primirea a materialului trimis, retrimiteţi e-mailul sau contactaţi-ne telefonic. Organizatorii nu îşi asumă responsabilitatea pentru e-mailurile care nu au primit confirmarea de primire din partea redacţiei.
Jurizare - criteriile de jurizare a lucrărilor care vor fi luate in calcul sunt:
     - Indeplinirea cerinteelor mai sus mentionate;
     - Relevanţa în raport cu tema propusă ;
     - Calitatea grafică şi calitatea ideii pe care o susţine ;
     - Coerenţa discursului ideii / proiectului înscrise în concurs  
-
Juriu:
Adrian Aramă - doctor în arte, cadru didactic la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din Cluj-Napoca, la disciplinele: Studiul formei, Proiectare de arhitectură, Psihologia formei, membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România / Filiala Cluj, secţia grafică, participant la expoziţii colective de artă în ţară şi străinătate, participant la tabere de creaţie organizate de UAP.
Arpad Zachi – arhitect, redactor-şef al revistei "Arhitext" şi co-fondator al revistei, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti, urbanist practicant în cadrul frimei Urban Design, Bucureşti.
Livia Ivanovici – student arhitect, redactor al revistei "Arhitext", curator pentru două expoziţii naţionale de arhitectură organizate de Fundaţia Arhitext design; a colaborat cu Studio Basar şi curatorul Alina Şerban la realizarea Pavilionului României pentru cea de-a 53-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia.
Mălina Conţu – istoric de artă, senior editor al revistei "Arhitext", profesor asociat în cadrul Universităţii Bucureşti, Departamentul de Istoria Artei şi al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Bucureşti, Departamentul Teorie, curator la Muzeul Naţional de Artă al României, departamentul Artă Europeană.
Elena Tărcuţă – specialist comunicare şi relaţii publice, expert în consultanţă comunicaţională şi de Relaţii Publice, consilier social, consultant cercetare şi analiză socială, masterand Managementul Proiectelor din cadrul SNSPA, specialist marketing al Fundaţiei Arhitext design, responsabil de Concursul Îndrăzneşte! iniţiat şi derulat de Fundaţia Arhitext design.
Informaţii suplimentare legate de temă şi programul Atelierului de la Dealu Frumos puteţi găsi pe www.arhitext.com, secţiunea evenimente. 
Asa ca nu-i mare lucru : faceti echipe de cate trei(doi arhitecti si un artist plastic),ganditi un mic proiect,o instalatie,o ceva acolo,sa imbine arta cu arhitectura, faceti-i un proiect si trimiteti materialele revistei ,,Arhitext design"pe adresa sus-mentionata. ,,SUCCESUUUURI" !
     Ce MALIBU si HAWAI, ,,restantierii" vin la DEALU' !





  VA ASTEPTAM CU DRAG !





                                                     

joi, 24 martie 2011

Dealu Frumos(jud.Sibiu)--scurt istoric


La nici cinci km de Agnita,pe drumul judetean ce leagã Agnita de Fãgãras,se aflã satul Dealu Frumos.
La sfârşitul anilor 1100 sudul Transilvaniei,intre cursul superior al râului Olt si Târnave,de la est de Brasov pâna la Deva,cunoaste o importantã schimbare istoricã pe fondul unei migrãri consistente de colonişti germani.Aceştia au intemeiat in aceasta zonã aşezãri fortificate.
De la inceput,satele sãseşti au fost asociate notiunii de progres.Astfel,noua populatie formatã,a dus rapid la dezvoltarea satului,in general,prin introducerea unei agriculturi mult mai dezvoltate si prin dezvoltarea meşteşugurilor şi comertului.Intre acestea fiind si Dealu Frumos (Schoenberg).
Prima atestare documentarã a satului Dealu Frumos,este datata 1280 printr-un act de vânzare-cumparare.Greavul Gerlachus de Pulcromonte cumpãrã,împreunã cu alti greavi,jumatatea unei mori din Stejeriş.In 1374 Scaunul de Cinc confirmã cã locuitorii din Iacobeni ("nonesta plebs de Villa Jakobi" – cinstitul norod de la Iacobeni) au cumpãrat cu 400 de guldeni,o parte din pãmântul arabil al locuitoriilor din Dealu Frumos,numiti in document ("Probi hominis de Pulcromonte,quae vulgariter dictur Schoenberg").
La 1250 la Dealu Frumos (Schoenberg) exista deja o bazilicã romanicã din piatra prin care familia si comunitatea erau unite.
Vorbeam mai sus de rapiditatea cu care satele sãseşti se dezvoltase.Distrus de marea invazie tãtarã de la 1285,Dealu Frumos se reface in scurt timp.
La 1334 in localitate exista pe langã bisericã un "domus scolaris" a carui elevi au ajuns sa studieze la Viena (Petrus de Schoenberg in 1393 si Andreas Henter in 1517),sau Leipzig (Wolfgang Duhenius in 1507).
Schoenberg a constituit din totdeauna un habitaclu multicutural,dovadã şi toponimia variatã apãrutã în decursul timpului : Schoenberg in limba germanã,Schynebarch in limba saşilor,Dealu Frumos in limba romanã ,Lesses in limba maghiarã şi Pulcromonte in latina vorbitã la acel timp.Aceste reuşite culturale,dar şi altele economice,ridicã localitatea la nivelul celui urban european.
Identitatea localã era deja formatã.La 11 iulie 1522 saşii sãrbãtoresc ziua aşezãrii lor,renovând,totodatã,în întregime biserica,mãritã între timp şi fortificatia (zidul cetãtii).În jurul anilor 1530 Schoenberg numãra 335 de suflete,întrecând multe localitãti contemporane din Muntenia sau Moldova precum Roman,Bacãu,Brãila ş.a.Sãrbãtorirea aşezãrii a continuat şi în 1647,1722,1882.Şcoala din Dealu Frumos a continuat sã ofere spatiului cultural ardelean intelectuali recunoscuti în decursul timpului : Iohan Homm - rector al Şcolii Honterus din Braşov (1652 – 1654),Michael Lang – rector al liceului evanghelic din Sibiu (1691),scriitorul G.A.Schulerus e din Dealu Frumos,pictorul Fritz Schulerus s-a nãscut in Dealu Frumos.Afirmatia potrivit careia „cand la Berlin orãcãie broaştele,noi avem cor în limba latina" (in Transilvania),este motivatã şi in cazul Dealului Frumos.
La 1840 este inauguratã aductiunea de apã,captare din trei izvoare; este construitã casa comunalã (caminul cultural sasesc) la 1857; este inaugurata,la1892,noua scoala evanghelica (pana la aceasta data şcoala functionând intr-un spatiu din cetate,amenajat pe la 1600).S-au infiintat asociatia de cântareti (1872),formatia de pompieri voluntari (1879),asociaþia de femei (1884),bãile comunale in aer liber (1910),ceea ce la Bucuresti nu exista,o primãrie modernã.La 1930,burgul numãra 1327 locuitori.In 1935 se construieşte prima şcoalã româneascã de stat.
Dar…anul 1945 inseamnã intreruperea ascensiunii economice si culturalã pentru locuitori : sunt desfintate asociatiile de bãrbati si femei,este infiintat CAP-ul "Partizanul Roşu"(1952),populatia scade din cauza deportãriilor.
La inceputul anilor 1990 aproape toatã   populatia sãseascã pãrãseşte Schoenberg.
Am cunoscut satul Dealu Frumos din anii ’80 (1983) când sotia mea a venit ca învãtãtoare.Un sat plin de veselie si de oameni harnici : buni agricultori,buni constructori,buni meşteşugari .Dupã plecarea lor ,masivã,au lãsat in urmã cultura si traditiile,o bisericã fortificatã degradatã,fãrã capacitate de administrare,un cãmin cultural (casa comunitatii)degradat,case şi gospodarii pustii.In fapt asta caracterizeazã intreaga zonã din sudul Transilvaniei (mediul rural).
Discutând de patrimoniu,in sudul Transilvaniei exista peste 240 de cetãti sãseşti cu biserici fortificate intre care doar aproximativ 40 sunt administrate intr-un fel sau altul.
Spre fericire in toamna anului 2003,cetatea si cãminul cultural sãsesc (construit pe un zid si un turn al cetãtii) din Dealu Frumos sunt preluate in comodat pe 25 ani de UAUIM Bucureşti,locatia devenind Centrul de Studii de Arhitectutã Vernacularã,aici desfãşurându-şi parte din practicã studentii de la ,,restaurare",dar şi evenimente architectural-culturale şi educationale.
PS:
Pentru mai multe detalii...........vizitati Dealu Frumos !

Pentru interesati,am postat un scurt istoric al satului(de fapt,al comunitatii sasesti)

sâmbătă, 26 februarie 2011

Shooting la Dealu Frumos(Sibiu)

     Zilele trecute am avut onoarea sa gazduiesc ,,shooting-ul" pentru un scurt metraj.Am ramas impresionat de ,,desfasurarea de forte",cu tot ce inseamna ea: resurse umane si logistica,poveste(scenariu),regie si punere in scena.Locul?(:) Centrul de Studii in Arhitectura Vernaculara Dealu Frumos,a UAUIM Bucuresti(Scoala germana,cetatea si biserica fortificata,Casa parohiala ev.).

  Momentul deosebit a fost primirea(pentru filmare) a Doamnei filmului si teatrului romanesc,Maia Morgenstern.Cu deosebita placere i-am prezentat satul si,spre surpriza oaspetelui meu,parada lolelor din Agnita(unde,intre noi,a fost prinsa si invartita in bice,apoi a fost rasplatita cu o gogoasa).

La sfarsitu celor 5-6 zile de forfota in sat,tragand linie si adunand,am constatat ca m-am imbogatit cu noi prieteni si eu si satul.
PS: De-acum,Dealu Frumos se mandreste cu vizita unor personalitati precum:Excelenta Sa Michael Guest,ambasadorul SUA la Bucuresti,atasatul militar al Germaniei la Bucuresti,dl.Johannes Risse(col.),d-na Mona Musca,ministrul culturii si cultelor,actorii Dan Nutu,Rodica Mandache si...Maia Morgenstern.
Insa,vine vara si...cine stie...

E simplu: daca ai oameni buni,faci lucruri bune,daca nu,nu !


     In 2000,niste oameni cu suflet vor sa sprijine tot ce inseamna cultura in Sibiu.Asa s-a nascut Asociatia OAMENI PENTRU ARTA .
Punct ochit,punct lovit !
(Drept pentru care) In 2010,OPA se stabileste la Dealu Frumos,incercand aceleasi lucruri bune,pe care le-a facut si la Sibiu.