Dacă imaginea minţii ne duce către pastelurile lui Coşbuc,vedem cum din mâna(pensula) acestor elevi,prind culoare case şi străzi,dar mai ales cetăţi ţărăneşti din Dealu Frumos,Merghindeal,Cincşor,Viscri,Agnita,Apold,ş.a.
E 5 dimineaţa şi mijeşte soarele; e 12 la amiază şi în toropeala soarelui parcă vopseaua atinge mai uşor,mai moale pânza pe şevalet; e 8 seara şi...şi gata! Se umple din nou tabăra,copiii expun la uscat lucrările şi pe acordurile unor melodii pop ruseşti,se ia ,,prânzul".Apoi,în liniştea serii,dar,de data asta,pe ritmurile unor greieri,unul câte unul se ascund sub pătură: pentru că mâine din nou la 5...
Anatol,profu de pictură,cu dulcele-i grai moldovenesc şi cu nelipsita-i cafea,îmi povesteşte câte şi mai câte,dar tema sunt pictorii din Mama Rusie,din Moldova,dar mai ales pictorii români,care au zugrăvit atât de bine satul românesc.
,,Domnu ',,M"(adică,eu),trebuie să plec în Sicilia şi nu plec; trebuie să plec în Germania şi nu plec; trebuie să plec la Roma şi nu plec.Vreau să mă satur de România şi nu mă satur!Pictez de 10 ori un sat şi nu mă satur!Asta vreau să insuflu şi elevilor mei."(şi noi ne hulim ţara !?)
În ultima zi,după tradiţionalul grătar,am o surpriză plăcută:fiecare elev îmi dăruieşte câte o lucrare(în ulei) în semn de mulţumire pentru găzduire.
PS:
Picturile completează,acum,muzeul cu specific săsesc din cadrul Centrului!
Cu drag şi la anul !